Pentru că încurajăm toate formele de colectare a deșeurilor, azi venim în întâmpinarea locuitorilor din județul Dolj cu câteva sfaturi din partea  doamnei inginer horticol Nicoleta Ionela Tucă, extrem de utile pentru realizarea compostului chiar în gospodărie. Nu presupune eforturi financiare, compostul realizându-se strict cu ceea ce dumneavoastră aveți în gospodărie.

Frunzele căzute la pământ pot fi transformate într-un îngrășământ ecologic, mult mai nutritiv decât bălegarul. Astfel, frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru gradină deoarece conțin de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd.

Pentru a transforma frunzele în compost sunt două lucruri importante cărora trebuie să le acordați importanța cuvenită:

1.Faptul că frunzele au nevoie de azot pentru a fermenta. Bălegarul reprezintă cea mai bună și cea mai la îndemână sursă de nitrogen pe care o poți folosi. Pentru reușita procesului de compostare se recomandă un amestec format din cinci părți frunze la o parte bălegar.

  1. Tăiați sau rupeți frunzele. Se începe cu un strat de frunze rupte sau sfâșiate, gros de 15 cm, la care se adaugă un strat de 5 cm de material organic cu nivel de nitrogen mai mare decât cel al frunzelor: bălegar, gunoiul, iarba verde sau corzi de viță de vie. Se mai pot adăuga și materiale cu nivel scăzut de nitrogen, cum ar fi: rumeguș, paie, știuleți de porumb sau iarbă uscată.

”Pentru a face compost sau pământ de flori nu aveți nevoie neapărat de gunoi de grajd, dar dacă cumva aveți este și mai bine. Tot ce aveți nevoie găsiți chiar și în gospodăria dumneavoastră.

În primul rând aveți nevoie de ”masă verde” și ”masă maro”. Masa verde include, de exemplu, iarba proaspăt tăiată, resturi de prin bucătărie: coji de banană, de portocală, de cartofi, frunze de salată etc. Nu folosiți resturi de origine animală. În procesul de descompunere vor atrage dăunători. Singurul ingredient de origine animală permis este coaja de ou.

Masa maro cuprinde tot ce înseamnă frunze uscate, rumeguș, fân. Toate acestea trebuie adăugate la grămada de compost în procent de 3 la 1, adică la trei porții de masă verde trebuie adăugată o porție de masă maro. Acestea trebuie adăugate în straturi.

De exemplu, primul strat maro, apoi trei porții de masă verde. Se adaugă apoi pământ normal, pentru a grăbi procesul, apoi alt strat de masă maro, alte trei de masă verde și procesul continuă. Este foarte important să știți că masa verde conține nitrogen, iar masa maro – carbon. Pentru procesul de descompunere, pe lângă oxigen, la trei măsuri de nitrogen, una de carbon”, a precizat Nicoleta Ionela Tucă, inginer.

Un alt aspect extrem de important este al locului în care amplasați compostul. Este important ca solul să fie drenat. Nu îl așezați pe o bază de beton sau ciment. Apa trebuie să se scurgă pentru a nu mucegăi frunzele.

Cea mai bună metodă este să așezați frunzele și celelalte materiale în straturi.

Locul în care urmează să faci compostul trebuie să fie bine aerisit și să se afle relativ departe de casă, astfel încât mirosul să nu te deranjeze.

Puteți construi un recipient din scânduri sau sârmă, care să permită aerisirea.

”Grămada trebuie să fie umedă, dar nu să mustească de apă. Extrem de important este că, odată la 3 săptămâni sau chiar mai devreme, frunzele se întorc cu o furcă pentru aerisirea compostului.

Dacă amestecați straturile de frunze și materiale organice de 3-4 ori până primăvara târziu, veți avea o cantitate bună de compost potrivită pentru plantările de sezon”, a completat Nicoleta Ionela Tucă.

La nivelul județului Dolj au fost achiziționate și distribuite către gospodăriile din mediul rural și orașele Bechet și Dăbuleni, prin proiectul SMID, un număr de 102.985 de compostoare individuale cu capacitatea de 120 litri.

Sfaturi:

Pe perioada sezonului rece sau în zilele ploioase este recomandat să acoperiți compostul cu o pânză impermeabilă, pentru a-l proteja de excesul de apă.

Știați că:

O frunză de arțar conține 5% minerale, în timp ce acele de pin conțin calciu, magneziu, nitrogen, fosfor și alte elemente într-un procent de 2,5 din greutatea lor.